Salman Rushdie - Ultimul suspin al maurului

Am terminat de citit o carte genială ,,Ultimul suspin al maurului” , de SALMAN RUSHDIE, având ca laitmotiv ,,mama INDIA” ce-şi caută identitatea pe un background de hinduism, cu o mulţime de zei, de fiinţe, vaca, elefantul, şopârla,...,curve, hoţi, eroi, regi, pictori, scriitori, oameni de afaceri, mafioţi, trecând la lupta de eliberare cu Ghandi, Nehru, Indira Ghandi reduşi la viciile lor mărunte. Cartea este un carnaval de culturi, religii, ce pornesc din Spania ultimului maur cu o cohortă de evrei, musulmani, creştini, spanioli, portughezi, englezi, ce vor să modeleze o naţiune. Scriitorul surprinde şi influenţele marxiste, dezvoltarea capitalismului indian, computerizarea şi talmeş-balmeşul de ideologii şi războaie în care vinovaţi sunt ceilalţi. Realul este ascuns, societăţile sunt augmentări stratificate de culturi, pattern-uri sexuale, credinţe, iar oamenii sunt creaturi compozite, identităţi multiple, ce-şi caută şi-şi asumă printr-o linie, printr-un gest, printr-un tablou una din identităţi, ciocnindu-se şi jupuindu-le pe celelalte, timpul istoric şi timpul ontogenezei personalităţii, cel subiectiv fiind ,,viol”, şi încrucişare, ,, melting pot” de culturi .Rushdie are forţă epică, stil baroc, ba postmodern, ba oriental în genul celor ,,O MIE ŞI UNA DE NOPŢI”, are un organ filosofic pantagruelic, perfect adecvat relativismului cultural şi transformării culturii în informaţie, în bani, reuşită socială, actorie politică, sex, violenţă ce-ţi relevă abisul căderii la,,Madona cu un sân dezgolit, fără prunc, dar cu corp, uneori de şopârlă, arhetipul mamei naturi izvor de atât de violenţă, crimă şi sânge, dar şi de iubire. Oamenii se amestecă, comunică, dar sunt sclavii eredităţii biologice şi culturale, nu se pot elibera de blestemul părinţilor şi istoriei, de LANŢUL KARMEI. Or RUSHDIE vrea să scape individul de acest ,,gunoi cultural şi istoric”, căci omul îşi caută viitorul în trecut. Experienţa, inteligenţa, ştiinţa şi tehnica sunt, se pare, faruri oarbe, şi, luând viaţa de la început, rescriind Istoria, am face aceleaşi şi la fel de multe erori. Toate logicile, istoriile şi lumile posibile sunt ,,ECHIVALENTE”, dar fără cunoaşterea lor nu am dobândi, descifrând trecutul, conştiinţa de SINE. Paradoxal, oamenii caută mai mult explicaţii şi justificări în trecut, decât proiecte de viitor.
Tablourile AUROREI sunt suprapuneri de lumi contrare, de peisaje marine şi dealuri, de scene cosmice şi mitologice cu animale vorace, eroi şi ,,cioturi de oameni”, colaje de culturi, istorii, momente istorice sau acte de iubire hiperbolizate şi alegorizate în arhetipuri poliedrice ,,Această mare, acest deal,..., grădini suspendate, grădini acvatice,...,turnuri de pază dar şi turnuri ale tăcerii. Locul unde lumile se ciocnesc, curg una într-alta, apoi dispar,..., un univers, o dimensiune, o ţară, un vis, lovindu-se de altele sau ajungând dedesubtul sau deasupra lor. Poţi să-i spui PALIMPSTINA ,,De fapt toate personajele sunt ca miturile, ca scriiturile, tablouri pictate peste tablouri, PLIMPSESTE de euri aculturate” şi, dacă răzuieşti bine dai straturi de identitate, şi, la ,,urmă”, ,,identitatea secretă, păgână, sau poate animalică”. Autorul, scriitor sau pictor, nu face decât să traseze o linie, un contur, o graniţă uneori rigidă, alteori fluctuantă sau permeabilă, ordinea lumii fiind relativă căci lumile sunt plurale şi echivalente. Căutarea identităţii este acută într-o lume axată pe computer, mâncare, sex şi bani. De aceea parcurgerea în sens invers a istoriilor biografice, sau a celor culturale este o iluzie multiculturală pe care RUSHDIE o pastişează cu înţelegere dar şi cu ironie, căci la capătul căutării,dacă există, la origini găseşti obsesia sexuală a sânului matern din tabloul Aurorei. Madona cu sânul dezgolit, fără prunc, sub Călăreţul cu lacrimi „fără lacrimi”, simbolizează că YOGOIBY, maurul, evreul, ,,diformul” o caută pe CHIMENE, de fapt identitatea prin IUBIRE, dar vai, nu poate spune decât ,,Eu sunt cel ce sunt, la naiba cu rădăcinile..., Numele Domnului se dovedi şi al nostru. Sunt, sunt..., ISTORIA, CULTURA, DIFERENŢELE şi IDEOLOGIILE AU TOATE LA BAZĂ ADULTER, CRIMĂ, SÂNGE şi acesta este preţul înrădăcinării identităţii culturale în ,,cloaca biologică” ce viermuieşte succesiunile şi amestecurile de civilizaţii. La capătul căutării de sine AUTORUL constată: căutăm păsările prezentului, poate ale viitorului, în cuiburile de ieri „dar pe lespezi scrie ODIHNEASCĂ-SE ÎN PACE, şi întinzându-mă pe ele aştept, asemeni celor adormiţi, SĂ NE TREZIM ÎNTRO LUME MAI BUNĂ”.